Juventus a insemnat dintotdeauna mai mult decat un club de fotbal, a fost o stare de spirit, iar insusi imnul echipei („Storia di un grande amore” – Povestea unei mari iubiri) este cea mai graitoare dovada in acest sens. Cea mai emotionanta, dar in acelasi timp si nedreapta poveste din istoria torinezilor se leaga direct de numele lui Gaetano Scirea, o stea care a apus prea devreme si unul dintre cei mai mari fundasi din istoria fotbalului.
Gaetano Scirea s-a nascut pe data de 25 mai 1953 la Cernusco sul Naviglio. A inceput cariera de juniori in tricoul Atalantei in 1970 la varsta de 17 ani pe postul de mijlocas dreapta dupa ce in copilarie batea mingea in atelierul tatalui sau. Doi ani mai tarziu avea sa faca parte din prima echipa a bergamezilor si sa debuteze in Serie A pe data de 24 septembrie 1972 intr-o remiza nula impotriva celor de la Cagliari. Unul dintre fundasii centrali se accidenteaza si antrenorul este nevoit sa improvizeze asa ca il trimite pe Gaetano in centrul defensivei, iar acesta face un meci excelent.
Impresioneaza prin calitatile aratate in teren, dar si in afara lui, iar doi ani mai tarziu avea sa vina transferul la Juventus. Batrana Doamna cauta un inlocuitor pentru Sandro Salvatore, iar tanarul Scirea parea alegerea potrivita, mai ales ca relatiile dintre echipa torineza si Atalanta erau foarte bune la acea vreme. Presedintele de atunci al lui Juventus, Giampiero Boniperti declara:
„Transferam multi jucatori in acea perioada. Ne intelegeam cu clubul si transferul era perfectat. Dar pe Gaetano am insistat sa il vad personal, sa vina sa discutam inainte sa realizam transferul. M-a impresionat inca de la prima discutie purtata cu el. Era un exemplu atat pe teren, cat si in afara lui.”
Se impune rapid la Juventus intr-una dintre cele mai bune echipe din istoria bianconerilor din care mai faceau parte: Claudio Gentile, Giuseppe Furino, Dino Zoff, Pietro Anastasi sau Paolo Rossi. Manierele desavarsite si modul simplu si modest de a fi il fac acceptat de catre colectiv. Coechipierii de atunci isi amintesc primul moment in care acesta a pasit in vestiar.
„Era foarte timid, dar s-a inteles de minune inca din prima clipa cu cei de varsta lui. Caracterul, manierele si educatia l-au facut placut si de catre cei mai in varsta din echipa, ca drept dovada ca cel mai bun prieten al sau era Dino Zoff.”
Avea sa faca istorie in tricoul lui Juventus, formand alaturi de Claudio Gentile unul dintre cele mai bune cupluri de fundasi centrali din toate timpurile. Linia defensiva din care mai facea parte si Antonio Cabrini reprezinta si astazi in viziunea multor oameni de fotbal una dintre cele mai puternice din cate a vazut fotbalul vreodata. Gratia, eleganta in miscari si modul in care iesea cu mingea la picior din aparare il fac pe Gaetano respectat atat de catre coechipieri, cat si de adversari. Gandea mereu cu o secunda inaintea tuturor dand dovada de o viziune iesita din comun. Primul sezon in tricoul lui Juventus, 1974-1975, avea sa marcheze primul Scudetto din seria celor castigate de Scirea, dar si debutul sau in nationala Italiei la varsta de 22 de ani intr-un amical impotriva Greciei. Calitatile aratate l-au facut pe selectionerul de atunci, Enzo Bearzot, sa nu il mai scoata din primul 11, devenind unul dintre pilonii nationalei in urmatorii 10 ani, tinandu-l pe bara pe nimeni altul decat marele Franco Baresi. Primul gol in tricoul Squdrei Azzura avea sa vina pe 19 aprilie 1980 intr-un meci in care Italia remiza 2-2 in compania Poloniei, tara de care avea sa se lege destinul sau tragic.
In 1976 echipa avea sa fie preluata de Giovanni Trapattoni, iar decada in care acesta avea sa se afle la carma echipei, cunoscuta ca si „trapatoniada”, este una dintre cele mai glorioase perioade din istoria torinezilor. Primul trofeu european pentru Scirea in tricoul lui Juventus avea sa vina in 1977, Cupa UEFA. Anii de glorie continua, torinezii castigau trofeu dupa trofeu, iar in 1982 Gaetano este unul dintre artizanii celui de-al douazecelea titlu pentru Juventus, prilej pentru acestia sa isi treaca pe tricou ce-a dea doua stea.
In acelasi an, face parte din echipa Italiei care s-a incoronat ca regina a lumii la Mondialul din Spania dupa ce a zdrobit in finala de pe Santiago Bernabeu Germania de Vest cu 3-1. Desi la acel turneu a stralucit viitorul Balon de Aur, Paolo Rossi, siguranta oferita de linia linia defensiva formata din Scirea, Gentile si Cabrini a fost la cel mai inalt nivel si au purtat Italia spre castigarea trofeului. Patru ani mai tarziu, echipa din insula venea sa isi apere titlul la Mondialul din Mexic insa avea sa fie eliminata prematur de catre Franta viitorului sau coleg de la Juventus, Michel Platini. A fost ultimul Mondial al lui Scirea care a luat decizia de a se retrage din nationala la varsta de 33 de ani dupa ce luase parte la nu mai putin de 3 editii ale Campionatului Mondial si la un Campionat European.
1982 a fost cu adevarat stralucitor pentru Gaetano care face unul dintre meciurile memorabile in tricoul lui Juventus impotriva rivalei din oras, FC Torino, pe data de 7 martie. Juventus reusea sa se impuna cu 4-2 dupa ce a fost condusa cu 2-0, iar Scirea perfora poarta de doua ori.
In viata personala era un tip retras caruia nu ii placea sa fie in centrul atentiei. Un gentleman desavarsit. Un om de putine cuvinte, dar prietenos si respectat de catre toata lumea, de unde si renumele de „Liderul tacut”. Charismatic, elegant, distins. Asa este descris de catre toti prietenii, o persoana cu adevarate calitati umane. Gaetano i-a oferit totul Batranei Doamne, iar aceasta nu a ramas datoare la randul sau. Seriozitatea l-a purtat pe culmile succesului in tricoul lui Juventus, iar prin performantele sale si-a asigurat locul in eternitate.
Dupa retragerea lui Furino in 1984, Gaetano preia banderola de capitan pe care avea sa o poarte timp de 4 ani pana la retragere. In primul an cu banderola pe brat, ii poarta pe bianconeri catre prima Cupa a Campionilor castigata in finala de trista amintire de la Heysel. Scirea a fost singurul jucator care a vorbit la microfon incercand sa aduca putina liniste in urma tragicului eveniment.
In 1988 ia decizia sa agate ghele in cui dupa nu mai putin de 377 de partide disputate in Serie A si 24 de goluri marcate in tricoul lui Juventus. Se retrage dupa o cariera glorioasa in care a jucat in 622 de meciuri si a marcat 34 de goluri, neincasand nici un cartonas rosu si doar 9 cartonase galbene in cei 16 ani petrecuti pe teren. Un adevarat record pentru un fundas italian si un etalon in materie de fair-play. Dupa retragere, este cooptat imediat ca si antrenor secund de catre bunul sau prieten Dino Zoff care intre timp ajunsese antrenorul principal al Batranei Doamne. Ca si trofee, face parte dintr-o galerie selecta, fiind unul dintre doar cei cinci jucatori care au castigat in cariera toate trofeele recunoscute de catre FIFA si UEFA.
- 7 titluri de campion al Italiei: 1974–75, 1976–77, 1977–78, 1980–81, 1981–82, 1983–84, 1985–86
- doua Cupe ale Italiei: 1979 si 1983
- o Cupa UEFA: 1977
- o Cupa a Cupelor: 1984
- o Cupa a Campionilor Europeni: 1985
- o Super Cupa UEFA: 1984
- o Cupa Intercontinentala: 1985
- o Cupa Mondiala: 1982
Polonia, 3 septembrie 1989. In timp ce se intorcea catre aeroport dupa ce ii vizionase pe viitorii adversari ai lui Juventus din primul tur al Cupei UEFA, Górnik Zabrze, masina lui Gaetano se ciocneste frontal in localitatea Babsk cu alt vehicul ce transporta petrol si explodeaza imediat. Trei dintre cei patru pasageri isi pierd viata, iar vestea trecerii in nefiinta a lui Scirea la varsta de doar 36 de ani loveste ca un trasnet intreaga Italie. O stea apunea mult prea devreme, iar lumea fotbalului devenea mai saraca prin pierderea sa.
Omul, campionul, legenda. Asa poate fi descris pe scurt destinul unuia dintre cei mai buni fundasi din istorie, Gaetano Scirea. O vointa cum rar iti e dat sa vezi, o educatie aleasa, maniere iesite din comun si o eleganta aparte pentru un fundas italian. Ca si coleg, exceptional. Ca om, un caracter aparte. Asa a ramas „Gae” in memoria prietenilor. Vestea mortii lui a lasat Italia si intreaga suflare juventina in lacrimini. In semn de respect pentru intreaga cariera au denumit una din peluze dupa numele sau si i-au acordat o stea in constelatia celor 50 de legende juventine la inaugurarea noului stadion, Juventus Stadium, in anul 2011.
Giampiero Boniperti: „Il mio fuoriclasse era Scirea.”
dintribuna.wordpress.com 